Povestea SOFERULUI INCEPATOR.

              

              Se spune ca a fost odata un sofer care, desi trecut de 35 ani si cu permis de mai bine de 15 ani, n-a condus mai mult de 1000  km in toata viata lui. Motivele lui au fost diverse: a avut un serviciu relativ aprope de casa, a fost ingrozit de accidentele vazute la TV si desi i-ar fi placut mult sa conduca..., a avut permanent o retinere pentru … drumurile lungi si necunoscute. Auzise el ca-i destul de periculos sa circuli noaptea, pe ceata, pe ploaie, prin serpentine, ca poti face o pana sau o defectiune tehnica sau sa iei necunoscuti in masina… De asemenea gandul ca va trebui sa se opreasca si sa astepte la fiecare semafor, pierzand astfel o gramada de timp in care, gandea el…nu poti face nimic, sa ocolesca strazile cu sens unic sau sa merga mult mai incet ca de obicei si cu grija maxima pe strazile pline de gropi, il determinau sa se lase de sofat si sa merga pe jos la serviciu, sau atunci cand se grabea sau facea cumparaturi, sa ia un taxi.

             Totusi in indelungata perioada de cand avea carnet dar scurta lui experienta ca sofer,  au fost cateva momente pe care si le amintea foarte bine:

• Odata isi programase o vacanta de o saptamana cu masina, pe cont propriu.Era atat de entuziasmat incat zile intregi a stat pe net sa caute detalii depre destinatiile prin care avea sa treaca, imaginandu-si ce va face, cu ce se va imbraca, pe cine va intalni, cum se va distra, isi pregati cu grija valiza…si furat de timp se trezi ca trecusera deja 4 zile din vacanta …doar cu planuri si pregatiri…ehh..ce rost mai are acum o vacanta pe fuga..isi zise el…si-asa anuntara astia de la meteo vreme urata…isi zise in cele din urma. Dar cu siguranta vara viitoare va fi altfel si voi merge….Si despachetand, reveni la problemele sale profesionale ale caror rezolvari ii dadeau incredere in el.

• Alta data, imediat dupa obtinerea permisului, se urca la volan, avand in minte cuvintele instructorului: daca vrei sa tii masina drepta pe drum priveste in zare, nu botul masinii…si intra cu roata intr-o gaura de canal fara capac….din care ulterior il scoasera niste vecini.

• De atunci schimba tactica si incerca sa fie mult mai atent la prezent, nu doar la viitor…si, desi nu avea refexele formate pentru traficul urban, isi calca pe inima si intra cu toata retinerea sa, sa conduca in oras. Pentru el masina avea doar doua trepte: Prima de pornire si a doua de mers..apoi frana si iar a-ntaia…si usor a doua. Nu se grabea deloc si era mandru de el ca se gandea la toate in timp ce era la volan… Ce inconstienti, isi spune el, vazandu-i pe cei ce isi conduceau masinile degajati cu o mana, fumand cu cealalta si ascultand muzica sau vorbind la telefon..uite asa fac accidente…Nici nu termina bine de spus.. ca la o curba la stanga, incurca pt o secunda acceleratia cu frana si…intra intr-un boschet... Vezi… stiam eu…daca aveam viteza acum era masina praf, iar eu cine stie daca scapam… pana la urma tot mai sigur e pe jos… conchise el....si se uita mandru la masina sa, care era in continuare impecabila, fara o zgarietura din trafic.

           Bineinteles, in comunitate, el intotdeuna avea motive si scopuri nobile: mersul pe jos face piciorul frumos:), intretine sanatatea, nu polueaza si-n plus e si economic... Iar atunci cand erau vizate calitatile lui de sofer rapundea retoric:

            TU cum crezi ca sofez la anii mei, si peste 15 ani de permis? 

            Si-n plus ..n-am primit nici macar o amenda in tot acest timp.

            Pentru cine nu-l cunostea, raspunsul sau inducea…maturitate si experienta…MAXIMA.

           Oare cati dintre noi nu aveam aceeasi atitudine in viata de zi cu zi?

           Oare cati dintre noi nu uitam sa traim prezentul, facandu-ne griji pentru viitor?

           Oare cati dintre noi nu facem planuri “uitand” sa le mai punem in aplicare?

           Oare cati dintre noi nu confundam varsta cu maturitatea?

                sau suntem inselati si confondam aroganta cu experienta?

                sau…ne ascundem in spatele a …nenumarate motive,... nobile si reale de altfel.

               

           Sau cati dintre noi, in fata unei experiente noi, inedite, dar care ne-o dorim din suflet, nu suntem retinuti, lipsiti de credinta, si incredere ca putem reusi, in loc sa punem pasiune si sa ne dedicam la maxim in tot ceea ce facem? Si culmea, de cate ori esuam, nu invatam lectia, ba dinpotriva persistam in erori personale: vezi...stiam eu...daca ofeream mai mult acum as fi pierdut totul iar daca ma implicam mai mult, mi-ar fi parut mult mai rau, nestiind ca de fapt esecul este lipsa de credinta, incredere in sine si daruire totala.

La fel cum Petru, vazandu-L pe Iisus mergand pe  apa, cu dragoste si entuziasm se ridica si porni catre EL,  si ajunge sa merga si el pe apa, instinctiv, dar totusi, cand constientizeza asta, il cuprinde indoiala si frica si atunci incepe sa se scufunde..si zbatandu-se, striga: Salveaza-ma Doamne!!...iar Iisus ( speranta si incredere) prinzandu-l ii spune   ”putin credinciosule de ce ai inceput sa te indoiesti?” 

           Ce ar trebui sa invatam de aici?...e tocmai secretul reusitei/ imposibilului: credinta in tine, incredere, daruire, si curajul de a porni. Pentru ca daca asteptam ca toate semafoarele sa arate verde, nu vom mai pleca niciodata la drum… indiferent ce reprezinta drumul pentru fiecare dintre noi: o sanatate mai buna, o cariera cu realizari, o viata personala implinita, o familie unita, vocatie, socializare, proiecte proprii.

            Asadar, eu va urez sa aveti drumuri bune, experiente proprii din care sa iesiti mai invatati si mai buni, pasiune, incredere in voi si-n ceilalti si…CURAJ sa porniti la drum, indiferent cum s-ar numi drumul vostru.

            Si nu uitati: Orice calatorie incepe cu primul pas si 

            orice sofer profesionist a fost odata un sofer incepator.

            Daca ai un prieten care inca ezita sa plece in calatoria vietii lui, trimite-i acest articol. Daca prietenii tai inca nu ti-au marturisit visurile lor, dar  TU consideri ca articolul merita sa ajunga la cat mai multi DISTRIBUIE / SHARE pe facebook postarea. Doar impreuna putem fi mai buni.

Cu drag,

Madalin George MITRU

mada_clubro@yahoo.co.uk