Translate

PONTUL ZILEI:

PONTUL ZILEI ! Incepanad de luni 18.06.2012 disponibil GRATUIT/pe mail DOAR ABONATILOR blogului.
Pentru abonare, introduceti-va adresa de mail in casuta FOLLOW by EMAIL (apoi apasati SUBMIT) situata imediat sub PONTUL ZILEI, in drepta.

19.06.2012 : Oferta Kaufland saptamana 18-24.06.2012
Pentru a avea acces la continutul PONTUL ZILEI, abonati-va, introducand adresa de mail in casuta FOLLOW by EMAIL (apoi apasati SUBMIT) situata imediat sub PONTUL ZILEI, in drepta.

18.06.2012 : Rezultatul alegerilor parlamentare din Grecia. Strategii investitionale.
Pentru a avea acces la continutul PONTUL ZILEI, abonati-va,
introducand adresa de mail in casuta FOLLOW by EMAIL (apoi apasati SUBMIT) situata imediat sub PONTUL ZILEI, in drepta.

joi, 28 iunie 2012

30 lectii de viata descoperite calatorind.



1. Oamenii din intreaga lume au aceleasi nevoi si dorinte de baza. Nu conteaza de unde venim, cum aratam sau in ce credem. Diferentele minore sunt cele care ne individualizeaza si ne fac viata unica!

2. In viata trebuie sa ne bucuram de lucrurile marunte, de momentele simple. De exemplu, sa te balansezi intr-un hamac pe plaja in timp ce privesti apusul este ceva nepretuit!

3. In viata, cu cat detinem mai multe, cu atat ne simtim mai inrobiti.

4. Pentru a descoperi fericirea sau a ne simti impliniti nu avem nevoie de lucruri palpabile, ci pur si simplu de relatii pline de dragoste si momente memorabile. Viata numara trairile noastre de moment, experientele si emotiile, nu ceea ce detinem.

5. Cu cat ii ajutam mai mult pe cei din jurul nostru, cu atat vom primi o rasplata mai mare in viata.

6. Un zambet sau o atitudine prietenoasa pot sparge barierele si crea legaturi interpersonale acolo unde limbajul nu poate fi inteles. Bunatatea este limbaj universal.

8. Suntem mai puternici decat credem. Nu stim de ce suntem capabili in viata pana in momentul in care nu iesim din zona de confort si ne rupem propriile bariere.

9. Mama Natura este atotstiutoare. Sa ne intoarcem spre ea pentru a deveni persoane mai sanatoase fizic, psihic si spiritual.

10. Scopul nostru in viata este sa fim fericiti. PUNCT

11. Viata inseamna adaptare si schimbare pentru fiecare persoana din aceasta lume. Daca stabilim reguli si asteptari rigide nu vom fi decat dezamagiti.

12. In esenta, toti oamenii sunt buni.

13. Nu te teme sa vorbesti cu strainii pentru ca majoritatea dintre ei sunt acolo pentru a te ajuta, nu pentru a te rani.

14. Nu lasa societatea sau alti oameni sa dicteze modul in care iti traiesti viata. Tu esti singura persoana care stie ceea ce este cel mai bine pentru tine.

15. Fii curios. Exploreaza! Pune totul sub semnul întrebari pana cand întelegi exact despre ce este vorba. Nu face lucrurile intr-un anume fel doar pentru ca asa le fac ceilalti sau asa spune traditia/dogma ca trebuie.

16. Dumnezeu exista in toate. Nu trebuie sa te duci la o biserica sau templu si sa te rogi de cinci ori pe zi pentru a-L descoperi. Este nevoie doar sa iti traiesti viata frumos si sa fii atent la ce se intampla in jurul tau. Dumnezeu vrea ca tu sa duci o viata fericita. Insa fericirea depinde numai de propria ta persoana.

17. Mananca incet, savurand fiecare inghititura.

18. In viata, totul se intampla cu un motiv si, in final, orice problema isi va gasi rezolvarea.

19. Nu poti comunica eficient atat timp cat nu esti dispus sa asculti persoana de langa tine. Avem doua urechi si doar o gura, asa ca asculta de doua ori mai mult inainte de-a vorbi tu.

20. Cu totii suntem interdependenti si de aceea este ideal sa cooperam, nu sa fim intr-o continua competitie.

21. Mai mult de jumatate din comunicarea umana este nonverbala. Fii atent la gesturi si mimica. Vei afla mult mai multe despre ceea ce doreste sa transmita o persoana daca ii asculti si limbajul trupului.

22. Asculta-ti instinctele. De cele mai multe ori nu dau gres.

23. Experientele din viata ta si cunoasterea dobandita in urma acestora nu sunt doar pentru tine, ci  impartasestele si altora. Atunci cand iti traiesti viata pentru a o imparti cu ceilalti vei fi uimit de recompense.

24. Viata ti-o controlezi singur. Fii responsabil pentru vorbele, actiunile si alegerile tale si foloseste-te de ele pentru a ajunge acolo unde iti doresti.

25. Nu trebuie sa fii milionar pentru a calatori in lumea intreaga.

26. De cele mai multe ori, cele mai frumoase experiente din viata noastra sunt gratis, ori aproape gratis.

27. Fa astfel incat viata ta sa merite sa fie povestita. Chiar si cele mai grele momente ascund ceva pozitiv in ele si merita impartasite cu ceilalti.

28. Dupa ce ti-ai trait viata vei ramane doar cu amintirile. Creeaza amintiri frumoase pe care sa le povestestesti copiilor si nepotilor.

29. Scuzele si motivele sunt limitari ale propriei evolutii prin evitarea experientelor de viata.

30. Calatoreste in viata avand mintea deschisa. In aceasta viata, o minte deschisa este cel mai de pret dar pe care poti sa ti-l faci singur.
Articol preluat si prelucrat din revista Garbo.

Cu drag,
Madalin George MITRU
mada_clubro@yahoo.co.uk

sâmbătă, 23 iunie 2012

Greu de ucis sau batista pe tambal ?



             Ultimele evenimente politice, intamplate in Romania, ce privesc condamnarea lui Adrian Nastase la 2 ani de inchisoare cu executare, respectiv tentativa de sinucidere a acesutuia, i-au facut pe romani dependenti de TV 24/24, impartindu-i totodata in 2 tabere: pro si contra. Tocmai de aceea am preferat sa astept sa se mai aseze lucrurile, sa se decanteze si sa abordez acest subiect mai degraba rational decat senzational.
              Nu stiu de ce dar evenimentele din ultimele zile si modul unora de-a reactiona la ele ma duc cu gandul deopotriva la Caragiale, cu celebrul sau "Iubesc tradarea dar urasc tradatorii... si ...miorita:)
             Va mai amintiti cum isi astepta/accepta ciobanasul moldovean destinul?
             Cum in analizele literare de la scoala eram invatati sa manifestam compasiune, sa-i plangem de mila si chiar sa-l admiram pentru taria sa de a-si accepta moartea, cand noi toti ne intrebam daca n-ar fi trebuit sa-si ia oile si sa plece inca de cand a aflat planul celor doi “colegi”?
              Cam acelasi sentiment l-am trait si acum, in aceste zile, care au tinut sa-mi aduca inca odata aminte de scurta memorie colectiva. Si asta nu mai departe de anii 1990-1996, 2000-2004, cand marea majoritate a votantilor(peste 70%) numeau acea guvernare drept “Ciuma rosie”.
              Ei bine, dupa doar cativa ani, cand lucrurile se mai aseaza, ajungem sa asistam la urmatorul rationament:
  1. Daca persoanele dovedite ca au comis infractiuni sunt condamnate, instantaneu ni se activeaza compasiunea: “totusi dupa atata timp…”saracul”…mi-e mila…a fost lucrat…etc
  2. Daca persoanele suspecte de-a fi comis infractiuni nu-s condamnate cu executare…adica peste 90% din procesele din Romania, sarim de fund in sus, frustrati si maniosi: “uite ce justitie avem…toti sunt niste corupti…corb la corb nu-si scoate ochii...etc
De aceasta data se pare ca ne incadram in cazul 1.
Caz in care, exista mai multe subpuncte:
  1. Condamnatul nu suporta regimul de detentie(deh…cine il suporta)
  2. Apare un eveniment “nefericit” care il impiedica sa ajunga la inchisoare
  3. Nu-i de gasit
  4. Se agraveaza brusc, subit si acut la aflarea vestii, diverse afectiuni anterioare.

            Faptul ca traim intr-o tara corupta, este un adevar acceptat de aprope toti romanii.
            Si nu ma refer aici la cele cateva sute de lei pe care le lasi in spital pentru o operatie, nici  la banii ce-i ia politistul ca sa te lase cu permisul in buzunar. Ma refer la acele milioane de euro colectate la buget din taxe si impozite care se duc in van pe Studii de fezabilitate pentru investitii care nu vor fi niciodata facute, la achizitii publice cu dedicatie, la acele contracte cu preturi aberante dar fara clauze penalizatoare, la vanzari de active si resurse nationale la 10-15-20% din valoarea de piata,.... samd.
          
              Ei bine, unul dintre cei care au patronat direct sau indirect toate aceste evidente, timp de 10 ani, este chiar Adrian Nastase. Chiar, v-o mai aduceti aminte pe matusa Tamara? Ce femeie buna…sa se sacrifice ea pana la 90 ani…pentru a economisi din pensie cateva sute de mii de euro, pe care sa-i lase nepotului…emotionant.

           Si daca tot e pe baza de emotie…sa analizam un pic si “sinuciderea”. Cred ca indiferent de ce parte s-ar situa unii sau altii sunt cateva intrebari care inca mai astepta raspuns:

  1. Tendativa de suicid sau regizare? Ca sa rapundem la acesta intrebare ar trebui sa ne punem altele…ajutatoare: De ce s-ar sinucide un om care peste doua zile si-ar serba implinirea varstei de 62 ani alaturi de o familie frumoasa, unita si o situatie materiala exceptionala? De ce s-ar sinucide un politician care, dupa toate sondajele in maxim 3 luni ar urma sa revina la putere? Si in final.. ar fi capabil de suicid un politician luat pe nepregatite de un verdict de condamnare neaspteptat, in cel mai “subtire”dosar, ignorand toate celelalte realitati familiale/ politice/ personale ?
  2. Noroc chior sau precizie de profesionist? Este o alta intrebare a carui raspuns il cunosc doar Adrian Nastase, polististul profesionist si Ministrul Rus ce la trimis pe acesta.
  3. Arma suicidului: conform tuturor expertilor in arme, revolverul mentionat (de 9mm) face un zgomot asurzitor la descarcare, lucru pe care nimeni din multimea de ziaristi de afara nu l-ar fi auzit. De asemeneni pagubele materiale sunt considerabile: rupe carnea nu produce zgarieturi iar focul la gura armei descarcate …arde pielea in zona de intrare a glontului.
  4. De ce un dreptaci si-ar folosi mana stanga pentru ultimul gest care l-ar face pe lumea asta? Mai ales ca politistul care il insotea era..tot in stanga.
  5. De ce odata actul suicidal infaptuit "victima" este cosmetizata? I se schimba camasa,  se pun plasturi “invizibili” si ulterior celebrul fular Burberry (sincer nici nu stiam ca exista fular de 300 eur:(.
  6. Cum se explica faptul ca nu s-a vazut pic de sange in partea stanga a gatului(si nici vreo arsura de la focul de arma) avand in vedere ca este cea mai vascularizata parte a corpului. Iar asta ne face sa ne intoarcem la intrebarea 2: Noroc chior(plin de sange dar scapa cu viata) sau executie de profesionist exact tintita pentru a evita vasele sangvine vitale?)
  7. De ce pacientul Nastase, aflat pe targa, cu o gaura in gat nu resimte durerea? N-am vazut nici o grimasa de durere pe fata acestuia nici la urcare nici la coborarea din Ambulanta.
  8. Cunoscandui-se istoricul medical descris ulterior : probleme cardiace, diabet nu ar fi trebuit monitorizat/stabilizat instantaneu: masca oxigen, defibrilator, imobilizare cu guler cervical pe timpul transportului?
  9. De ce a fost evacuat intregul etaj din Spitalul Floreasca, in care primea ingrijiri Adrian Nastase ? Dincolo de conditiile de securitate sa dorit si discretie?
  10. De ce n-a fost vazuta d-na Nastase in seara sinuciderii, ea fiind totusi in casa. Atunci cand un membru al familiei are o tentativa de suicid nu cred ca multi au taria de a se dezlipi de trupul “sinucigasului” pana la spital si ulterior la externare, cand au certitudinea ca totul e ok…Doamna, a venit abia a doua zi…no comment. Oricum, felicitari pentru taria de caracter si stapanirea de sine.
"Imi pare rau ca trebuie sa asistati la asa ceva"

            Atunci cand voi gasi raspunsul la toate aceste intrebari, promit sa ma inscriu in PSD :)
            Dar pana atunci, impresia mea este ca ultimele evenimente n-au facut altceva decat sa puna bastista pe un tambal care canta tot mai tare, facand nota discordanta in orchestratia politica: situatia sociala, admiterea in Schengen, alegerile locale/parlamentare, insolventa Hidroelectrica, desconspirarea “baietilor destepti” si in cele din urma evitarea executarii pedepsei de 2 ani de inchisoare primita de Adrian Nastase.
Diagnostic : ROSU`n gat!

Cu drag,
Madalin George MITRU
mada_clubro@yahoo.co.uk

duminică, 17 iunie 2012

Cata incredere sa acorzi vorbelor unei femei?


             
            Aceasta este provocarea de astazi. 

             E o postare diferita de tot ceea ce am scris, deoarece nu mai emit judecati, ci prezint fapte.

             Si sper ca ma veti ajuta sa gasesc un raspuns.

             Plecand de la premisa ca persoana cu care stai de vorba este/poate fi una importanta pentru tine, ratiunea masculina imi spune s-o ascult cu toata atentia, incercand s-o inteleg. Astfel ii acord toata increderea atat ei cat si celor spuse de ea in acel moment. Evident, investind-o cu incredere totala, am asteptari legate de comportarea ei viitoare, functie de ceea ce mi-a spus. Ei bine, TOTAL ERONAT.
             De ce?
             Din simplul motiv ca, spre deosebire de noi, barbatii, care ne-am structurat o gandire rationala, femeile sunt majoritar emotionale. Daca EA ti-a zis aseara ca s-a simtit minunat alaturi de tine, este posibil chiar asa sa fie, dar asta nu insemna ca data viitoare cand o vei suna se va simti la fel de minunat la auzul vocii tale. Sau…poate nici nu-ti va raspunde la telefon…
             De ce?
             Pentru ca “presimte” ca…nu-i va fi bine intrand intr-o viitoare relatie cu tine…
             Si atunci tu, rational structurat, incerci din nou s-o intelegi….pai ce-am facut? Cu ce-am gresit?  Ce a facut-o sa se schimbe asa deodata? Si ceri explicatii…si devii insistent…si ea mai rau fuge de tine…replicand in final “am obosit sa dau atatea explicatii”.PUNCT. E tot ce obtii.

             Atunci sari in varianta opusa. Incerci sa iei totul pe cont propriu, sa-ti asumi singur responsabilitatea pentru relatie, discutiile avand doar un rol formal. Atunci e clar..esti INDIFERENT la trairile si emotiile ei. Ea area impresia ca n-oasculti, n-o intelegi, deci nu-i respecti sentimentele, trairile si-n concluzie, n-o respecti nici pe ea. Deoarece EA insasi se defineste prin  trairile, emotiile si grijile personale, de moment., la fel cum noi barbatii ne definim prin realizarile noastre. EA este spontana, traind la timpul prezent.

              Noi barbatii, ce ar trebui sa invatam mai intai?  
              Lectia indiferentei, a consecventei sau a empatiei?
              Cat % din relationarea de cuplu ar trebui sa fie joc si spontaneitate si cat seriozitate si implicare?
              Solutia este probabil undeva la mijloc…ca intotdeuna.
              Odata cu experienta “inveti sa auzi” ceea ce conteaza cu adevarat din ceea ce-ti spune persoana de langa tine si cat % sunt doar trairi emotionale de moment. Si tot atunci, probabil, inveti sa te joci..responsabil.

              Si totusi unele cupluri rezista…
              Cum fac sa se inteleaga?
              Sa se completeze?
              Sa se sustina?
              Sa se aprecieze reciproc?

              Profit de aceasta ocazie pentru a-mi cere scuze toturor fostelor mele pentru imaturitatea de care am dat dovada intr-un moment sau altul si sa le multumesc sincer pentru lectiile pe care le-am invatat datorita lor.
              DISTRIBUIE / SHARE la aceasta mini-postare, in speranta ca va ajunge la cat mai multi, si vom avea cat mai multe comentarii inspirate din propria experienta in special din partea feminina.
               Impreuna putem fi mai buni.

Cu drag,
Madalin George MITRU
mada_clubro@yahoo.co.uk

vineri, 15 iunie 2012

Vitaminele sufletului (continuare)















Daca nu ati citit prima parte, o gasiti aici: 
 http://inteligenta-financiara.blogspot.ro/2012/06/vitaminele-sufletului.html
 
  1. Vitamina D sau relatia personala cu Dumnezeu.
  1. Vitamina P sau relatia cu parintii.
  1. Vitamina F sau relatia cu “family & friends”(familie si prieteni).
  1. Vitamina S sau relatia cu persoane de acelasi sex. .
  1. Vitamina N sau relatia cu noi insine. Deosebit de importanta deoarece pune bazele increderii si stimei de sine ce decurg din modul de abordare a dialogului interior. H.Ford spunea “Daca tu crezi ca poti sau crezi ca nu poti…in ambele cazuri ai dreptate”. Asadar nu conteza problemele ce le intampini ci modul in care le tratezi: cauti solutii (crezi ca poti) sau le consideri motive de esec (de aia nu am putut sa…).Nevoia acuta de aceasta vitamina apare intre 20-27 ani, atunci cand ne testam limitele, lenea si frica fiind cei mai mari dusmani ce impiedica asimilarea acesteia. Lenea de a iesi din zona de confort oferita de parinti si frica de-a porni pe un drum care il simtim ca ar fi destinul nostru, dar care desi ne place…nu stim incotro duce. Este varsta la care, din pacate, multi isi abondoneaza visurile, urmanad cariera recomandata de parinti sau o alta cariera la moda. Daca vrei sa vezi cum stai cu vitamina N, uita-te zilnic in oglinda si raspunde-ti sincer: Iti place ce vezi? Daca DA, totul e perfect si nimic nu-ti sta in cale sa reusesti sa fii fericit. Daca NU, daca tu insasi nu te placi, atunci cum poti pretinde partenerului sa te iubeasca?
  1. Vitamina O sau relatia cu persoanele de sex opus: posibili partenerii nostri. Greseala pe care o fac foarte multe persoane este aceea ca ard etapele anterioare din dorinta acuta de asimilare a acestei vitamine. Ele considera ca fericirea lor depinde exclusiv de viata de cuplu si nu-si gasesc implinirea pana nu intalnesc un posibil partener. Problema este ca atunci cand il gasesc se considera indreptatite sa ceara si sa primeasca de la partener toate celelalte vitamine pe care trebuiau sa si le asimileze anterior. Adica sa fie ingrijite si intelese (deficit de vitamina P), acceptate si respectate (vitamina N), ascultate si apreciate ( vitamina S). Iar atunci cand partenerul nu le satisface macar una din aceste cerinte il considera egoist, indiferent si in final vor considera intrega relatie ca…nepotrivita..si iar vor cauta. Ei bine vitamina O (specifica unei relatii de cuplu) nu poate fi asimilata daca in corp nu exista din belsug celelalte vitamine. Daca nu ai prieteni care sa te asculte si aprezieze(vitamina S), daca nu ai sau nu ai avut o relatie buna cu parintii care sa te ingrijesca, sa te inteleaga si sa te sustina (vitamina P), daca nici macar cu tine insati nu ai o relatie pozitiva de incredere, curaj, respect (vitamina N) cum sa te poti astepta de la partener la un aport de toate aceste vitamine?
  1. Vitamina C sau relatia cu copii. Este urmatoarea etapa cronologica in dezvolatarea nostra ca indivizi. Este momentul in care simtim ca am atins maturitatea in toate celelalte etape, avand o relatie buna cu parintii nostri, prieteni pe care ne putem baza, incredere maxima in noi si capacitatile noaste si o relatie de cuplu stabila, care ne implineste. Si totusi ceva lipseste…simtim nevoia de-a ocroti si de-a oferi ceea ce am primit si noi de la parintii nostri sau am acumulat pana acum(experiente, avere materiala, stil de viata). Este momentul in care un copil aduce implinirea. Sau in lipsa unuia (din diverse motive) alte persoane aleg sa-si ia si sa ingrijeasca animale de casa sau plante. Prin acesta activitate simtim bucuria de a darui, ca semn de recunostinta pentru generozitatea pe care Dumnezeu a avut-o fata de noi.
  1. Vitamina CS sau relatia cu comunitatea-societatea. Este o vitamina aparuta de asemenea dintr-un sentiment de recunostinta superiora, manifestata in afara familiei, de aceasta data. Apare la persoane cu o inalta constiinta, care au astfel ocazia de a oferi din timpul, experienta si averea lor materiala celor mai putini norocosi, multi alegand activitati ca business angel, trainer, consultant, filantrop, etc. Oferind astfel intreaga lor sustinere, experienta si know-how ei se simt impliniti atat prin realizarile proprii directe, cat si prin realizarile discipolilor lor.
  1. Vitamina L sau relatia cu lumea(in general). Apare dupa varsta de 50 ani, cand ai atins maturitatea in toate domeniile vietii, invatand si aplicand tot ceea ce ti-ai propus. Simti ca ai avut un cuvand de spus prin trecere ta prin lume, lasand de asemenea discipoli care sa-ti duca experienta si acumularile materiale mai departe. Este momentul in care multi aleg sa faca totul de placere: calatorii in jurul lumii, hobbyuri din tinerete, intra in politica sau se implica in diverse actiuni de voluntariat, deoarece au demonstrat ceea ce aveau de demonstrat in viata lor. QED
 
            In continuare, intentioneza sa scriu despre fiecare vitamina in parte, separat, functie de etapa de dezvoltare in care ma aflu. Daca tu consideri ca ai deficit acut de una din aceste vitamine, pe care conform varstei, deja ar fi trebuit sa o asimilezi, te astept cu un comment despre aceasta vitamina. De asemeni daca ti-ai satisfacut necesitatea de anumite vitamine te astept cu commenturi sa impartasesti cu noi experienta ta.
            DISTRIBUIE / SHARE pe facebook. Doar impreuna putem fi mai buni.


Cu drag,
Madalin George MITRU.
mada_clubro@yahoo.co.uk

marți, 12 iunie 2012

Vitaminele sufletului.


            
           Asa cum omul isi trateaza propriul corp, imbunatatindu-i functiile cu o alimentatie variata si vitamine diverse, tot asa si sufletul sau are nevoie de-o gama diversa de emotii/trairi, din diverse surse, pentru a se dezvolta corespunzator.
            
           De multe ori insa, ajungem sa fim pusi in postura de a alege intre concentrare si echilibru.
           Cateodata concentrarea se refera la dorinta noastra de a obtine intreaga gama de emotii si trairi doar de la partenerul de cuplu. Iar pentru ca el si ea au necesitati diferite, ajung sa se acuze reciproc de lipsa de intelegere, de incredere, ea considerand ca nu-i respectata dupa cum s-ar astepta sau el simte ca nu-i apreciat pentru tot ceea ce face.
           Alte ori concentrarea se refera la dorinta acuta de-a ne afirma intr-un anumit domeniu: realizari profesionale, financiare, materiale, sentimentale, intemeierea unei familii, cresterea/ educarea unui copil, implicare in comunitate, etc. Astfel, dorindu-ne atat de mult doar unul din aceste lucruri, functie de etapa vietii fiecaruia dintre noi, uitam de multe ori de echilibru, concentrandu-ne exclusiv asupra scopului propus. 

          Capcana insa o vedem abia pe final, indiferent de rezultatul efortului nostru:
  • daca ne-am indeplinit scopul propus…de multe ori ne vom simti atat de epuizati de efortul de pana atunci, incat nici nu vom mai avea putere sa ne bucuram de victorie sau ne vom simti atat de singuri incat nici nu avem cu cine sarbatori, chiar daca suntem inconjurati de colegi,
  • Iar daca nu ne-am indeplinit scopul…oboseala se va suprapune peste acel sentiment de frustrare al faptului ca ti-ai neglijat in tot acest timp celelalte aspecte ale vietii.
Atunci, ce-i de facut?
Cum vitaminizam un suflet obosit?

            In cartea sa “Marte si Venus se ciocnesc” Dr. John Gray ne recomanda 9 Vitamine, ce au rolul de-a umple din diverse surse, rezervorul sufletului. Facand o paralela cu economia, celebra recomandare de marketing “diversificarea sortimentala” se transforma acum in “diversificare sentimentala” ce are rolul de a vitaliza sufletul nostru, de a ne aduce libertatea, fericirea si implinirea, astfel incat sa nu ne simtim niciodata “goi”, plictisiti sau dependenti de ceva/ cineva.

           Asadar, care sunt si la ce folosesc cele 9 vitamine?

  1. Vitamina D sau relatia personala cu Dumnezeu. Este o puternica vitamina, generatoare de incredere in propriile forte. Dupa cum se mentioneaza si-n Romani8:31 :“Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră”. Golul lasat de lipsa credintei in inima noastra nu poate fi umplut cu nimic altceva. Vreti sa va testati nivelul de “vitamina D” din sufletul dvs? Incercati sa stati linistiti, relaxandu-va cu ochii inchisi, timp de 10 min., departe de orice zgomot si fara a va gandi la nimic. Lasati-l doar pe Dumnezeu sa va vorbeasca. Ati reusit? Daca nu, insemna ca aveti carente de vitamina D in sufletul dvs. In vietile noastre, vitamina D se manifesta la maxima intensitate in prima copilarie 0-2 ani, atunci cand suntem total dependenti de mama si incepem sa constientizam ca suntem entitati individuale.
  1. Vitamina P sau relatia cu parintii. Parintii sunt primul nostru contact constient cu lumea exteriora. Sunt modele pentru noi in primii ani de viata. Tot ei ne-au construit fundatia celor “cei 7 ani de acasa”, pe care noi, ulterior, ne vom cladi viitorul. De aceea, indiferent de varsta actuala, in preajma parintilor simtim acea dragoste, siguranta si incredere din copilarie, ca vom fi intelesi, acceptati si iubiti. Pentru majoritatea parintilor, dragostea fata de copii lor este neconditionata, indiferent de comportamentul acestora din urma: rebeli sau ascultatori. Sfaturile si recomandarile parintilor luate ca atare in copilarie, vor fi filtrate si adaptate realitatilor pe tot parcursul vietii. Asadar, atunci cand simtiti ca nu sunteti iubiti, respectati, apreciati, intelesi sau doriti intr-o relatie, de cele mai multe ori nu partenerul actual e de vina ci relatia defectuasa anterioara cu proprii parinti.Asadar iertati-va parintii, daca voi considerati ca v-au gresit, incercati sa-i intelegeti, sa-i acceptati si sa-i iubiti, si veti avea acel minunant sentiment de incredere in dvs si-n partener, indiferent de comportamentul lui de moment.
  1. Vitamina F sau relatia cu “family & friends”(familie si prieteni). Se manifesta cu intensitate maxima in timpul pubertatii(7-14ani) continuand ulterior pe tot parcursul vietii. Are o importanta maxima in modelarea personalitatii noastre prin interactiunea cu alte persoane. Este locul in care primim primul feedback prin confirmarea/infirmarea parerilor, ideilor, propunerilor si actiunilor noastre, raspunsuri functie de care personalitatea noastra se va defini. Suportul si sustinerea primita de la acestia ne ajuta sa vedem lucrurile mai clar, detasat si mai putin subiectiv, ei nefiind direct implicati in problema, dar avand experiente anterioare si un punct de vedere obiectiv.
  1. Vitamina S sau relatia cu persoane de acelasi sex. Este urmatorul pas in dezvoltarea personalitatii noastre, deoarece prin interactiunea cu persoane de acelasi sex, prin comparatie, ajungem sa potentam calitatile noastre native. Se manifesta cu precadere in perioada 14-20 ani, continuand pe tot parcursul vietii. In acesta perioada, fetele vor cauta sa vorbeasca cu prietenele lor despre moda, feminitate, emotii intense iar baietii isi vor accepta si aprecia prietenii functie de spiritul de competitie, curaj, indrazneala, hotarare, curiozitate. In aceasta perioda baietii vor avea incredere in prietenii pe care-i apreciaza, iar fetele vor vorbi cu prietenele care le inteleg dorintele. Continuand aceste relatii de prietenie si-n timpul relatiei de cuplu, ea nu-si va mai acuza partenerul de indiferenta/ raceala fata de propriile nevoi iar el va fi apreciat de prietenii lui pentru reusitele personale, crescandu-si asfel increderea in sine.

Va urma…


Cu drag,
Madalin George MITRU.
mada_clubro@yahoo.co.uk

vineri, 8 iunie 2012

Cele 13 greseli ce falimenteaza un start-up in primii 2 ani.



 
          Conform mai multor studii ce urmareau evolutia in timp a afacerilor nou lansate, s-au constatat urmatoarele:
  • 80% din afacerile noi falimentau in primii 2 ani
  • Maxim 5%  mai erau active dupa de 5 ani de la lansare.
          Asadar, ne intrebam ce se intampla in acesti 5 ani, dar mai cu seama in primii 2 de la lansarea unui strart-up, de falimenteaza atat de curand. Din discutiile avute cu micii patroni, investitori, fosti sau viitori intreprinzatori, documentandu-ma ulterior din diverse surse, am identificat
 “Cele 13 greseli ce falimenteaza un start-up* in primii 2 ani”:

  1. Alegerea unei afaceri nepotrivite. Majoritatea celor care vor sa intre in lumea afacerilor pornesc din start cu o idée gresita: Oare ce merge? Si apoi ies pe strada si se “documenteaza din exterior” discutand sau observand cati clienti stau la coada la covrigi, cati isi spala masina la spalatoria auto, cati clienti are magazinul de la parterul blocului sau vanzatorul de inghetata de peste drum, sau cati bani numara farmacistul la sfarsitul zilei…etc. Cred ca mi-ar place si mie sa am banii lui…ar putea conchide viitorul intreprinzator la final. Si in consecinta se documenteaza si-si face un plan de afaceri corespunzator domeniului identificat de el drept cel mai profitabil. Nimic mai gresit! O abordare corecta vine din interior nu din exterior. Daca te bate gandul sa deschizi o afacere gandestete mai intai la “ce mi-ar place sa fac” apoi “ cati clienti m-ar putea cauta sa le ofer produsul/serviciul meu?” si abia in final “ Cati bani as scoate din respectiva afacere”
  1. Presupui ca stii ce vrea clientul, fara sa-l intrebi direct. Este o cauza majora a esecului unui start-up, considerand ca produsul tau este ceva “nemaivazut si nemaintalnit”, care va da pe spate clientul:). Dar, surpriza..! Clientul iti zice NU, atunci cand incerci sa i-l bagi pe gat, descriindu-i unicitatea, tehnologiile incorporate, designul novator, cat de extraordinar este si…pretul pe masura:). Si nu intelegi de ce. Ei bine, o abordare mult mai constructiva ar fi sa-i adresezi clientului cateva intrebari, inainte de a-i prezenta produsul: Ce anume cautati? La ce va trebuie? Ce ati gasit pana acum? De ce nu v-a multumit oferta? Cat de urgenta este problema? etc…ce au dublul rol de a sti exact ce vrea clientul cat si de a te imprieteni cu acesta, aratandu-i sincer interesul tau, in vederea unei relatii viitoare. Aceasta este fidelizarea emotionala a clientului, chiar daca in acel moment nu finalizezi nici o tranzactie.
  1. Aroganta: Presupui ca stii “ce si cum” sa-i oferi, comportandu-te in consecinta. Daca ai profesat inainte in acelasi domeniu in care ti-ai deschis afacerea, erai un bun specialist si ai observat “ce si cum” se cauta, asta nu insemna ca acelesi performante le vei atinge si-n propria firma. Motivele sunt multiple: nu stii sa abordezi clientul, “uiti” sa-l intrebi ce cauta dar deja ii prezinti produsul tau, nu-i cunosti puterea financiara sau pur si simplu clientul nu stie de tine, cumparand de la concurenta un produs pe care tu-l consideri “inferior calitativ si la un prêt mai mare”. Asadar domnule specialist, uita aroganta, imprietenestete sincer cu clientul cautand initial sa-l consiliezi gratuit si apoi, sa-i oferi ceea ce cauta, sau de ce nu sa-i recomanzi locul unde-l poate gasi. Crede-ma, tratatandu-l in felul aceasta nu-l pierzi, ci il castigi de client + ca te va recomanda si altora.
  1. Sa te concentrezi spre a oferi in loc sa testezi. Este o eroare de comportament ce decurge din greselile 2+3. Asa ca pune stop la tot ceea ce faci, iesi pe teren, si vezi ce-si doreste clientul: Un produs frumos ambalat la bucata sau unul mai ieftin vrac, produse de firma sau no name, design si tehnici incorporate sau valoarea practica, il cumpara zilnic sau odata pe saptamana/ luna/ an, repara sau e mai economic sa cumpere alt produs nou,etc si abia dupa aceea fa-ti strategia de vanzari. In special pentru comerciantii noi pe o piata: oricat de atractiva vi s-ar parea reducerea pe care v-o face angrosistul la achizitionarea unei mari cantitati de produs, rezistati tentatiei, cumparati putin si incercati produsul pe noua piata. De exp unii prefera produse prospete zilnic, altii din comoditate prefera achizitii saptamanale, unii sunt impulsivi achizitionand ultimele notati, altii dinpotriva rationali, chibzuiti, achizitioneaza abia dupa luni/ani, dupa ce piata confirma valoarea produsului. Asa ca testati si abia apoi faceti-va planuri de viitor.
  1. Sa iei drept modele afaceri celebre. Este o capcana in care cad majoritatea noilor veniti. O afacere celebra, a ajuns cunoscuta tocmai pentru ca stiut sa-si corecteze/adapteze din mers produsele/ preturile/ promovarea/ ofertele promotionale/ vanzarea la conditiile si cererile pietei: preturi reduse, promotii diverse, produse/servicii standardizate. Asa ca in loc sa copii concurenta profita de slabiciunile ei si ofera tu: produse personalizate, rabdarea de a vorbi si intelege ce-si doreste exact clientul, iar acesta va fi incantat sa plateasca in final chiar un prêt mai mare pentru un produs/serviciu exact pe masura si dorintele lui. Doar de tine depinde sa-l convingi ca asa este.
  1. Sa te lasi influentat de non-clienti. Dupa cum am spus si mai sus cel mai mare avantaj intr-un start-up este timpul. Timp in care noul patron interactioneaza direct cu potentialii clienti afland exact ceea ce isi doresc. Ei bine, in timp veti observa un gen de “pseudo-client” care nu va cumpara niciodata nimic, fiind vesnic in cautare de altceva. Iar orice incercare de a-i vinde ceva va esua, generandu-va frustrari. Asa ca, inainte de a-i prezenta oferta, puneti-i cateva dintre intrebarile de la pct.1…si-l veti identifica imediat, castigand astfel timp si efort, pe care-l puteti redirectiona spre satisfacerea clientilor reali.
  1. Lipsa experientei anterioare. Ca in orice alt domeniu cunoasterea din propria experienta face diferenta intre a reusi si a esua. De aceea am mentionat la pct.1 ca alegerea unei afaceri trebuie sa plece din interior, raspunzand la intrebari ca: “Ce-mi place sa fac?” si “La ce ma pricep?” Pentru ca-n primii ani profitul nu va veni atat de repede cum ai sperat, iar daca nu cunosti in detaliu domeniul, nu ai experienta si pasiune, vei renunta la primele probleme aparute, reactionand inadecvat/ exagerat la reclamatiile clientilor, intarzieri ale furnizorilor, greseli ale angajatilor, etc. 
  1. Lipsa documentarii anterioare. Planul de afaceri este fundatia oricarei afaceri. Functie de cat de bine il realizezi si cat de sever esti in estimari iti vei putea ridica afacerea la nivelul dorit. Fa estimari nerealiste si afacerea ta se va surpa din primii ani si culmea, nici nu vei sti de ce sau vei da vina pe... criza/ conjuntura/ clienti/ etc. Realizand un plan de afaceri, pentru tine in primul rand, si raspunzand sincer la intrebarile puse iti poti face o idée despre viitoarele responsabilitati, probleme, riscuri si aspecte carora va trebui sa le faci fata. Vei intelege ca a fi patron insemna sa vii cu bani de acasa, sa uiti de cele 8-9 ore de program si de weekend, lucrand 12-14 ore/zi,  dar facand cum si ceea ce iti place pentru ati implini viziunea de a oferi comunitatii un produs/serviciu realizat cu daruire si pasiune.
  1. Ignoararea sau necunosterea concurentei. O alta greseala frecventa rezultata atat din ignoranta cat si din aroganta. Cei mai mari dusmani ai unui start-up. In mediul de afaceri umbla o vorba: “Daca educatia ti se pare scumpa, incerca ignoranta” adica falimentul. In afaceri informatia e cea mai de prêt marfa. Diferenta dintre “a fi informat sau ignorant” este egala cu diferenta dintre succes si faliment. Ce-i vei raspunde unui client la celebra replica “Dincolo era mai ieftin” cand tu nici macar nu stii ca exista “dincolo”. Asa ca nu astepta sa te aduca clientul cu picioarele pe pamant, caci pentru afacere asta echivaleaza cu intrarea “sub pamant”. Iar scopul tau nu cred ca este sa ingropi afacerea din primii doi ani.
  1. Tratarea superficiala a noilor responsabilitati legale. Inainte de a porni un strat-up, rezolvarea punctuala a planului de afaceri te provoaca sa gasesti raspunsuri la intrebari ce privesc legalitatea afacerii: forma de organizare( pfa, af, ii, srl ,sa, snc, etc), legislatia in domeniu, avize si aprobari de obtinut, contabilitate, contributii, impozite si taxe, etc. Concentrarea exclusiva pe activitatea propriu zisa( aprovizionare, productie, distributie, furnizori, clienti, vanzare, etc) in defavoarea laturii legislative, neantelegerea fiscalitatii, lasarea ei doar in seama contabilului,  ignoarea obligatiilor si termelelor de plata dar si necunoasterea eventualelor facilitati fiscale si/sau subventii de care poate beneficia businessul tau fac ca afacerea ta sa inainteze cu viteza unei masini accelerate dar cu frana de mana trasa.
  1. Asteptari nerealiste. A te astepta sa vezi coada de clienti care se bat sa-ti cumpere produsul/serviciul tau “nemaivazut si nemaintalnit” imediat ce ti-ai deschis businessul este cu siguranta o utopie si o aroganta maxima din partea ta. De aceea recomand ca in primii ani investitorul sa se concentreze pe partea de studiere a pietei, de intelegere a cerintelor clientilor, pe pasiunea sa, aceasta fiind castigul la care se poate astepta: acela de-a face ceea ce-si doreste, iar confirmarea calitatii muncii sale vine prin numarul si calitatea clientilor care il cauta. Abia pe locul 3 se situeaza profitul care mai devreme sau mai tarziu va aparea negresit daca pui cu adevarat suflet in ceea ce faci dar si ratiune in ati planifica businessul.

  1. Ignorarea aspectelor financiare: Cash-flow / Buget de venituri si cheltuieli / Scadenta / stornare / clase de conturi / obligatii fiscale / deduceri / debit / credit / indicatori: ROI/ ROE/ EBIT,etc sunt notiuni uzuale pentru tine sau termeni SF? Ei bine, daca nu esti familiarizat cu termeni ca acestia, apucate si invata, pentru ca altfel nu-ti vei putea evalua propria afacere, care va semana cu un sac gaurit, in care, desi intra multi bani(afacere aparent prospera) nu ramane nimic in el, pierzandu-se prin gauri (datorii, dobanzi, penalitati, clienti nemultumiti, transport costisitor la aprovizionare/ desfacere, post-garantie, etc)
  1. Dependenta de un singur partener : furnizor sau client. Este o situatie extrem de delicata, oricat de profitabil ar fi acel partener pentru tine in momentul de fata. Spun aceasta deoarece tu esti pus din start intr-o pozitie de captivitate. Iar captivitatea chiar intr-o celula de aur, tot captivitate se numeste. Ma refer aici atat la riscul unei rezilieri unilaterale a colaborarii din partea partenerului tau din varii motive dar si la situatia in care mentinandu-si buna credinta apare un eveniment nedorit in activitatea acestuia (avarie, incediu, greva, inchidere temporara pentru revizii/retehnologizare, etc). Sa ne gandim doar la cazul furnizorului de electricitate care prin intreruperea furnizarii electricitatii ti-a blocat afacerea, oricarea ar fi aceasta. De asemeni in postura in care iti este client exclusiv, te poate anunta oricand ca a gasit un alt furnizor de aceleasi produse/ servicii la pretul/ tariful de…x lei, prêt situat sub costul tau de productie.Ce faci atunci? Asadar cauta sa nu oferi exclusivitate furnizorilor si nici clientilor, oricat de tentanta ar parea oferta lor(vin eu si-ti iau toata productia sau iti asigur comenzi dar lucrezi doar pentru mine) si cauta in permanenta sa ai noi optiuni de diversificare. Acesta este singura metoda care va aduce profit, siguranta si dezvoltare sanatoasa pe termen lung afacerii si tie un somn linistit noaptea.
           Bineinteles, in afara de acestea exista si multe alte cauze particulare, specifice fiecarei afaceri in parte, acestea fiind cauze generale, identificate in urma studierii comportamentului micilor investitori, la inceput de drum.
           Daca si tu te-ai confruntat cu asemenea probleme am sa te rog sa-mi lasi un comment in care sa-mi arati cum le-ai rezolvat, sau daca inca mai cauti solutii sa-mi prezinti aspectele cu care te confrunti.
           In final am sa te rog sa dai SHARE / DISTRIBUIE pe pagina ta de facebook, articolului, pentru ca aceste informatii sa ajunga si la prietenii tai. Doar impreuna putem fi mai buni.

Cu drag,
Madalin George MITRU
mada_clubro@yahoo.co.uk
___________________________
*)start-up= afacere nou inceputa.

joi, 7 iunie 2012

13 greseli ce destrama un cuplu in primii 2 ani.


“Toate familiile fericite seamănă între ele,
fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei”. L.Tolstoi


            Dupa ce in postarea trecuta am vorbit despre bani, cuplu si bugetul familiei, astazi va propun o abordare inedita si originala pe acelasi subiect: cuplul in primii doi ani.
             De ce inedita si originala?
             Veti vedea, citind articolul pana la final.
             Si-n plus veti intelege ce cauta articolele despre cuplu intr-un blog dedicat inteligentei financiare.

             Asadar, cele 13 greseli ce destrama un cuplu in primii 2 ani:

  1. Alegerea relatiei nepotrivita personalitatii tale. Si implicit a partenerului. Este de departe cea mai intalnita greseala, care in cel mai scurt timp conduce la destramarea cuplului. Pentru a gasi persona potrivita trebuie sa te cunosti in primul rand pe tine insuti, dorintele tale, modul in care vezi viitrorul si abia dupa aceea sa mergi, sa cauti, sa alegi, sa incerci, si iar sa cauti, sa alegi si sa incerci…pana vei gasi atat genul de personalitati compatibile cu a ta, cat mai ales cele incompatibile. Abia acum stii de ce anume sa te feresti si ce anume sa cauti. Pentru ca altfel cazi in capcana alegerilor gresite: EL acorda o importanta mai mare calitatilor fizice in defavoarea celor emotionale, compatibile, iar EA se va indragosti mai degraba de potentialul pe care considera ca-l poate atinge viitorul partener in loc sa-l evalueze dupa realizarile de pana acum.

  1. Presupui ca stii ce vrea partenerul, fara sa-l intrebi direct. Sau drumul spre iad este mereu pavat cu intentii bune. Si spun asta fara nici un fel de ironie. Barbatii si femeile sunt structurati diferit din punct de vedere psihologic. Daca mie imi place ceva, nu insemna ca acelasi efect il are si asupra partenerului. Cateva exemple: In conditii de stress, femeile prefera sa vorbeasca, descarcandu-se astfel de probleme, pe cand barbatii, dimpotriva prefera sa se retraga in sine, pentru a se concentra in gasirea solutiilor la respectiva problema. La fel de diferit este si comportamentul financiar in cuplu: ea isi arata dragostea rasfatandu-si intreaga familie, cheltuind astfel rapid un eventual buget comun, pe cand el prefera sa-si arate dragostea economisind banii, considerandu-se raspunzator de viitorul financiar al familiei.

  1. Aroganta: Presupui ca stii ce si cum sa-i oferi, comportandu-te in consecinta. Este o cauza de frecvente dispute in cuplu. Incapatanarea, rigiditatea, orgoliul, stilul de viata anterior dar si al familiei de provenienta, ne formeaza anumite tipare comportamentale care ne vor marca atitudinea in viitorul cuplu. Astfel, daca in familia noastra tata facea legea si mama se supunea, la fel vom fi tentati sa facem si noi. Dimpotriva un partener provenit dintr-o familie in care tata era alcoolic iar mama se ocupa de toate in casa, va avea alt tipar de comportament, asteptandu-se de la partenera la o implicare totala si responsabila. Atunci cand aceste 2 tipare opuse incerca sa formeze un cuplu, fiecare va face ce stie mai bine, asa cum au vazut in familiile lor, asteptandu-se ca celalat sa-l completeze corespunzator. Dar, surpriza! Au parte exact de contrariu: reprosuri, mormaieli, refuzuri, observatii, etc.

  1. Sa te concentrezi spre a oferi sau cere in loc sa testezi. O alta greseala frecventa ce decurge din greselile 2+3, cei doi parteneri considerand ca anticipeaza corect necesitatile celuilalt. De aceea este de preferat ca in prima parte a relatiei sa renuntati la afirmatii, supozitii si sa fiti mai mult interogativi: "Ce parere ai despre…? "Mi-ar place sa … "Cum consideri ca ….? "Ti-ar face placere sa….? "Am avut un vis despre… ce crezi? "Doar asa, deschizandu-va sincer, ii oferiti sansa partenerului sa faca si el acelasi lucru.

  1. Sa iei drept modele alte familii. O greseala frecvent intalnita, ce-si are radacinile in aceeasi supozitie ca “daca lor le e bine facand astfel, vom face si noi la fel si ne va fi la fel de bine”. Total gresit deoarece o familie fericita a atins acest nivel prin incercari proprii, facand greseli si corectandu-le din mers pana a gasit formula unica, potrivita personalitatii lor ca si cuplu. Copiind-o si asteptandu-te la aceleasi rezultate, este exact ca situatia in care te astepti sa ai aceesi familie fericita ca a parintilor tai, comportandu-te asemeni lor. Chiar daca vremurile s-au schimbat, nu uita ca si personalitatile umane evolueaza odata cu ele. Asadar nu uita sa evoluezi. Intr-un cuplu in care cei doi evolueaza cu viteze diferite(maturitate, educatie, cultura, atitudine fata de viata, responsabilitate,etc) se va pune o in timp o distranta intre ei, ce va creste pana cand unul…nu-l va mai vedea pe celalat. Si erau atat de potriviti cand s-au luat…

  1. Sa te lasi influentat de “prieteni”. Nimeni nu-ti cunoaste partenerul mai bine ca tine. Chiar daca tocmai l-ai cunoscut. Spun asta deoarece fiecare persoana care-si da cu parerea despre partenerul tau sau comportamentul sau il analizeaza conform standardelor proprii. Astfel, o persona relativ normala poate fi descrisa ca exuberanta, glumeata si impulsiva de catre un timid, sau dimpotriva ca retrasa si rationala daca intrebi un extrovertit. Cum este acea persona de fapt?

  1. Lipsa experientei anterioare. Au trecut vremurile in care modelele de casnicii de succes erau parintii sau bunicii care si-au sarbatorit nunta de aur desi s-au intalnit de 2-3 ori inainte de nunta. Ei bine, intre timp societatea si odata cu ea psihologia cuplului s-a schimbat. Atunci rolurile erau clare: EL aducea banii in casa fiind capul familiei in fata caruia nimeni nu comenta, EA avea grija de casa si copii. Divortul nu exista deoarece, parasind familia EA si copii ramaneau fara nici o sursa de venit. Acum cand ambii parteneri lucreaza idealurile comune sunt altele, cei doi ramanand impreuna atata timp isi satisfac reciproc, unul altuia cerintele emotionale si/sau fizice. Asadar, experienta anteriora atat individuala cat si de cuplu este o absolut necesara inaintea marelui DA!

  1. Lipsa documentarii anterioare. Atat individual prin experiente anterioare proprii de cuplu cat si documentarea in privinta partenerului actual. Dincolo de contactul direct cu acesta din realatia de cuplu, este intotdeuna binevenita si o “documentare externa” pentru ati forma o imagine de ansamblu a personalitatii lui/ei, cunoscut fiind faptul ca o persoana se comporta diferit functie de circumstante/mediu/interlocutor/etc. A nu se confunda cu pct.5.

  1. Ignorarea sau necunoasterea “concurentei”. Ma refer aici atat la concurenta de acelasi sex cat si de sex opus. Mai exact concurenta de acelasi sex reprezinta persoanele de acelasi sex cu tine. Cunoasterea acestora, prieteniile legate, te influenteaza in mod pozitiv, amplificandu-ti calitatile native masculine( curaj, indrazneala, hotarare, ambitie) sau feminine( gingasie, feminitate, emotii, etc). Realitatea a confirmat ca cei cu relatii sanatoase de cuplu au avut(au)o viata sociala intensa. Cunoasterea concurentei de sex opus iti deschide noi oportunitati de a cauta persoana perfect compatibila personalitatii tale, alaturi de care sa formezi un cuplu( mai multe detalii la greseala nu.13 One it is)

  1. Tratarea superficiala a noilor responsabiliati “legale” Faptul ca acum esti implicat intr-o relatie de cuplu schimba prioritatile si timpii acordati diverselor activitati din burlacie. Asta nu insemna ca trebuie renuntat in totalitate la acestea ci doar ajustate si pe cat posibil integrate in relatia de cuplu, prin discutii deschise si de ce nu… negocieri:)

  1. Asteptari nerealiste: Perceptii diferite despre relatia de cuplu: Dincolo de perceptia romantica a relatiei de cuplu, armonizarea a doua personalitati diferite, cu stiluri de viata diferite, obiceiuri diferite si moduri de a-si gestiona viata si viitorul posibil diferite, naste multe conflicte in primii 2 ani de convietuire sub acelasi acoperis. Rezolvarea nu este parasirea relatiei dupa cateva luni/ani, dand vina pe celalat si ofatand ca “n-a fost sa fie” ci aratandu-ti rabdarea, intelegerea, empatia si comunicarea deschisa cu celalat, spunandu-i sincer “te iubesc, chiar si atunci cand mi-e f.greu sa ma obisnuiesc cu….Ce crezi c-am putea face? Crezi ca m-ai putea ajuta sa te inteleg, iubindu-te astfel si mai mult?”  

  1. Ignorarea aspectelor financiare: Bugetul familiei. Aspectul este tratat pe larg aici: http://inteligenta-financiara.blogspot.ro/2012/06/banii-in-cuplu.html.

  1. Dependenta emotionala de un singur partener_ “One it is” Chiar daca apare pe ultima pozitie “in clasamentul greselilor” este departe de a fi cea mai nesemnificativa; ba dimpotriva. Ati pierde identitatea/personalitatea in cuplu, abandonandu-te total relatiei, facand sacrificii pentru bunul mers al relatiei in timp ce uiti de propriile placeri/necesitati duce in timp la frustrari si sentimente de neamplinire sufleteasca. Solutia: in nici un caz inselatul partenerului cu alti parteneri ci de ati vitaminiza sufletul, (re)descoperind placerile de dinaintea formarii cuplului. Mai multe detalii despre vitaminele sufletului intr-o postare ulterioara.

             Acestea consider ca sunt cele mai frecvente 13 greseli ce destrama un cuplu in primii 2 ani, iar acum nu-mi ramane decat sa-ti multumesc pentru rabdarea si interesul tau de a citi pana aici si …sa-ti fac marea dezvaluire. Ce este atat de inedit si original in acest articol?

              Ei bine, recunosc ca idea acestui articol mi-a venit dupa ce mi-am recitit un alt articol scris anterior, dar inca nepublicat, cu titlul:

“Cele 13 greseli ce falimenteaza un start-up* in primii 2 ani”
Apasa aici:  http://inteligenta-financiara.blogspot.ro/2012/06/cele-13-greseli-ce-falimenteaza-un.ht
                                *) start-up=afacere nou inceputa.

              Asemanarea mi s-a parut atat de izbitoare in identificarea acelorasi greseli, incat, am preferat sa public mai intai articolul de fata si ulterior pe cel financiar. Citind si comparand cele doua articole(acesta si urmatorul) veti intelege care este de fapt motivul prezentei pe blog a articolelor ce dezbat teme aparent fara legatura:
  • Dezvoltare personala
  • Sociabilitate/ Empatie
  • Relatia de cuplu
  • Independenta/ inteligenta financiara
  • Bugetul cuplului/familiei
  • Stil de viata
  • Si mai nou PONTUL ZILEI ! pentru a profita zilnic de cele mai bune oferte de pe piata!

            Asa ca nu uitati! Dezvoltandu-va personal si social atrageti deopotriva oportunitati de afaceri dar si parteneri pe masura ambitiilor dvs. Toate se leaga intre ele. Nu poti fi un om de afaceri de succes inaninte de-a fi pregatit mental pentru abundenta, la fel cum nu poti gasi fericirea intr-o relatie de cuplu doar gandindu-te(dar nefacand nimic) la cat de bine iti va fi atunci cand vei fi intr-un cuplu alaturi de persoana iubita.

            In incheiere, te invit sa-mi lasi un comentariu referitor la articolul de fata,
“13 greseli ce destrama o familie in primii 2 ani” dar si mentionand altele cu care tu sau prietenii tai v-ati confruntat in relatia de cuplu si ati reusit sa le depasiti…sau nu.

            DISTRIBUIE / SHARE pe facebook. Doar impreuna putem fi mai buni.


Cu drag,
Madalin George MITRU
mada_clubro@yahoo.co.uk

marți, 5 iunie 2012

BANII IN CUPLU.





Marea provocare inainte de-a spune DA!

           Ideea acestui articol a plecat de la discutiile purtate cu diverse cupluri tinere sau chiar familii despre banii in cuplu. Ascultandu-i am ajuns la concluzia ca fie acesta este un subiect tabu, de evitat, fie atunci cand il deschizi, de fapt deschizi Cutia Pandorei.
           Oare asa sa fie?
           De aceea, astazi m-am hotarat sa abordez acest subiect obiectiv deschis si lejer ca intr-o discutie cu prietenii cititori. Asa ca te invit sa-ti pregatesti o ceasca de cafea, ceai sau o bere..caci vom avea de discutat.

           In primul rand am ales titlul de BANII IN CUPLU in loc de BUGETUL FAMILIEI, deoarece consider aspectul drept una din problemele majore ce trebuie abordate, discutate si rezolvate inaintea intemeierii unei familii. De multe ori insa, dupa cum mentionam mai sus, acesta esta este un subiect tabu, ca si ...multe altele de altfel, subiecte pe care noi le rezolvam dupa ureche, pe principiul: dragoste sa fie ca..ne-om intelege.

            Mie unuia, imi scapa legatura dintre dragoste si bani, cel putin din punct de vedere romantic, pentru ca dragoste pe bani deja e altceva, ce nu face subiectul postarii de azi.

            Inainte de a aborda punctual problema ar trebui mentinat ca discutia isi are sens in cazul celor hotarati se formeze un cuplu, ce aleg de comun acord sa locuiasca impreuna.

            Asadar, decizia a doua persoane de a locui impreuna, separat de parinti, implica anumite aspecte care ar trebui avute in vedere. Dincolo de motivatia romantica de a fi mereu alaturi de persoana iubita, mutatul impreuna presupune un pas important pentru cei doi, atat individual cat si al viitorului cuplu: independenta fata de parinti, libertate dar si responsabilitate pe masura. 

          De acum cei doi n-ar trebui sa se arate surprinsi de aspecte ca acestea:
  • La intoarcerea acasa, sa gasesca frigiderul gol..fiindca “celalalt a uitat” sa treaca pe la market,
  • Rufele murdare nu mai au loc, pentru ca cineva a considerat chilipir garsoniera inchiriata iar masina de spalat..un lucru minor,
  • TVul nu are emisiune pentru ca “celalalt a uitat” sa achite cablul
  • Calculatorul nu are net…din acelasi motiv
  • Samd
            Asadar, aspectele financiare, vrand-nevrand fac parte din viata nostra, iar intelegerea, discutarea si rezolvarea lor ca orice alta problema are rolul de a aduce pacea si linistea ulterioara in cuplu.

          Ca urmare, sunt cateva probleme pe care cei doi ar trebui sa le analizeze inaintea mutarii impreuna:

  • Cati bani castiga fiecare? Direct, cinstit, onest.
  • Personalitatea financiara a fiecaruia. Aici intra modul in care isi cheltuie fiecare banii.
Ii cheltuie in intregime de la un salar la altul?
Fac economii?
Acumuleaza datorii de la un salar la altul?

  • Care sunt prioritatile fiecaruia cand vine vorba de a cheltui banii?
  • E nostim sa ai un partener copilaros, sociabil si spontan, cu multi prieteni si iesiri zilnice cu baietii “la o bere” sau fotbal/tenis/etc, pasionat de gadgeturi, ce se lauda cu ultimul lui model de Playstation sau smartphone, dar cand o face din banii de chirie nu mai e deloc amuzant.
  • La fel de agreabila, dulce si “scumpa” este iubita ta cand te surprinde aprope zilnic cu un nou look      (tunsoare, unghii, imbracaminte, accesorii, etc),dar in cuplu asta poate face diferenta intre “a fi sau a nu fi”… bransat la utilitati, ea “uitand” ca banii erau pentru factura restanta la electricitate:) 
  • Sau ce-ai putea alege pentru a pastra pacea in cuplu, dintre:
  • O rochie noua pentru EA sau o mulineta la undita pt EL ca pasionat de pescuit ?
  • Un tratament cosmetic pentru EA sau o iesire la meciul echipei favorite pentru EL ?
  • Unghii cu gel pentru EA sau un DVD cu un film de superactiune pentru EL?
Cred c-ati prins idea…

            Ca urmare, pot aparea cu adevarat probleme majore din lipsa de gestionare a finantelor personale si nu-i de mirare ca alaturi de violenta domestica si consumul de alcool, gestionarea banilor este principala sursa de conflict in familie.
Subliniez gestionarea banilor, nu numarul acestora.

            Discutand cu diverse cupluri problema de fata, am obesrvat ca predomina doua moduri de gestionare a banilor in cuplu, avand fiecare atat avantaje cat si dezavantaje. Eu unul le consider extreme dar incerc sa le prezint asa cum se intalnesc in viata de zi cu zi:

1.      Banii la comun : pare sa fie cea mai raspandita forma de abordare a bugetului, cei doi parteneri punand in comun sursele e venit, indiferent de cantitatea acestora, considerand gestul, drept suprema incredere in partener. Aceasta abordare are avantajul crearii unei stranse legaturi intre parteneri (in faza initiala), cat si dorinta de a-si face planuri financiare viitoare pe baza bugetului comun (cumpararea unei locuinte, autoturism, excursii, mobila, etc). Dezavantajul deriva tocmai din falsa impresie de abundenta creata, cei doi avand acces la o cantitate cel putin dubla de bani decat aveau individual, astfel ca, in timp, tendinta de a-i cheltui individual/in cuplu se dubleaza si ea. Astfel cei doi ajung in curand ca la jumatatea lunii sa nu mai aiba bani de cheltuieli curente, iar pe final de luna cu restante la utilitati, de vina fiind intotdeuna celalat: ea cheltuie prea mult, el nu aduce suficient:).  Un alt dezavantaj al banilor la comun este situatia jenanta de a-i justifica celuilalt pe ce ai cheltuit banii si de ce ai facut-o…incercand sa raspunzi la intrebarea retorica:”chiar iti trebuia…acum?” Un alt mare dezavantaj este dat de insasi situatia “numirii unui gestionar” al banilor, care de cele mai multe ori actioneaza pe principiul “daca ceva e bun pentru mine, e bun si pentru celalat”. Mergand pe acest principiu, un barbat se va considera responsabil de viitorul cuplului, facand economii, restrangand bugetul de cheltuieli zilnice, creand sentimente de frustrare partenerei care nu-si mai poate folosi proprii bani asa cum doreste, iar o femeie “gestionar” va considera un gest de iubire sa-si ofere ei dar si partenerului tot felul de capricii, iar momentul in care banii se vor termina, il va acuza direct sau cel putin va gandi subconstient ca partenerul ar trebuia sa aduca mai multi bani. Astfel, desi au cele mai bune intentii, cei doi parteneri ajung de cele mai multe ori sa se frustreze reciproc, ei nefiind in stare sa inteleaga logica  comportamentul financiar al celuilalt.

2.      Banii separat : adica fiecare cu banii lui, impartind la jumatate fiecare nota de plata din cheltuielile comune. Are avantajul pastarii independentei financiare si personale a fiecaruia dintre parteneri, a stilului de viata de dinainte, a micilor capricii cu care a fost obisnuit fiecare, in comun fiind doar sentimentele de iubire, pretuire, respect, intelegere si sustinere morala a celuilalt. Cei ce adopta un astfel de sistem sunt pragmatici, considerand cuplul ca o uniune din dragoste nu o o societate comerciala in care fiecare trebuie sa contribuie cu un capital propriu pentru a primi ulterior dividende:). De asemeni, in acest caz, cei doi nu vor mai fi pusi in postura jenanta de a intreba cat castiga celalalt( salariu, sporuri, venituri individuale suplimentare) dar nici nu-si vor mai justifica excesele sau cheltuielile financiare personale( de exemplu cheltuieli generate de intretinerea unui copil dintr-o relatie anterioara). Dezavantajul unei asemenea gestionari este dat de sentimentul neimplicarii totale in relatie, cei doi nefacandu-si planuri financiare comune, decat cel mult la nivel declarativ.

           Ca intotdeuna, consider ca poate exista  si o a treia cale, de mijloc, echilibrata, deschisa, flexibila, care combina avantajele celor doua moduri anterioare de gestionare a banilor dar si minimizeza dezavantajelor mentionate mai sus.

          Acesta este bugetul partial comun, care presupune:

  • O parte de cheltuieli curente comune, iar restul
  • Cheltuieli individuale, adica bani proprii(preferabil cea mai mare parte a venitului) si
  • Economii comune - optional (dar recomnadat) in vederea atingerii de obiective financiare de viitor ( o locuinta, un autoturism, vacanta, o calatorie in jurul lumii:), mobila, electrocasnice, etc)
        Aceasta ultima parte are rolul de a da o perspectiva pozitiva, de incredere in viitorul relatiei, crescand implicarea si interesul partenerilor in acest sens.
              
            Revenind la bugetul comun, consider ca acesta ar trebui sa cuprinda:
       ·        Cheltuieli transport: bilet, abonament, carburant.
·        Cheltuieli autoturism personal(impozit, rovigneta, ITP, schimb ulei, cauciucuri,piese,etc) doar daca il folosesc amandoi, indiferent cu ce ocazie sau cine e proprietarul.
·        Mancare,
·        Chirie,
·        Intretinere si/sau utilitati: energie, gaz, cabluTV, internet, apa, canalizare, etc…
·        Rate cu utilizari comune(electrocasnice, mobila, etc).
·        De asemeni aici se pot include cheltuieli comune de timp liber/ weekend/ iesiri in oras impreuna.

·        In mod exceptional tot aici sunt incluse si cheltuielile individuale dar care consider ca ar trebui sa implice eforturile comune ale partenerilor, ca de exemplu:
·        Rezolvarea problemelor serioase/majore de sanatate chiar daca apartin doar unuia dintre parteneri (consultatii, imagistica, medicatie, operatii, recuperare)
·        Cheltuieli ocazionate de cresterea si educarea unui copil chiar daca acesta apartine doar unuia dintre parteneri,
·        Cheltuieli ocazionale ce implica diverse evenimente aparute in viata unuia dintre parteneri: nunti, botezuri, cumatrii, inmormantari, etc.
·        Cheltuieli ocazionate de continuarea studiilor unuia dintre parteneri, extrem de discutabil datorita imposibilitatii cunatificarii avantajului adus cuplului…de cele mai multe ori, fiind de evitat efortul comun.

          Suma alocata cheltuielilor comune poate fi egala(fixa) atunci cand partenerii au venituri apropiate, sau ca procent din venit, atunci cand partenerul cu un venit substantantial mai mare doreste sa-si pastreze stilul de viata si pentru aceasta se ofera sa plateasca suplimentar. Daca nu, va trebui sa renunte partial la confortul sau si sa-si asume conditia de a trai intr-un mediu adecvat unui venit redus.

mic STUDIU DE CAZ:        
         Un cuplu in care unul castiga 600 ron iar celalalt 2000, cheltuielile comune fiind de 1200 ron.
         A imparti cheltuielile comune in mod egal(suma fixa) il face pe partenerul cu venit mai redus, total dependent de celalat, fiind pus in situatia de a cere zilnic bani si a-si justifica cheltuielile.
         In acest caz, consider ca mult mai echilibrata ar fi situatia in care fiecare aloca un procent din venitul propriu.    
         In cazul de fata cca 300 ron, respectiv 900 ron.
         Restul de 300 respectiv 1100 ron ramanand la dispozitia fiecaruia dintre cei doi parteneri pentru cheltuieli individuale.

         Dupa cum am mentinat mai sus, recomandabil ar fi ca din sumele individuale ramase la dispozitia partenerilor cei doi, sa-si uneasca eforturile(da stiu, suna proletar:) in vederea atingerii de scopuri si idealuri comune:
  • O locuinta proprie, pentru a nu mai sta in chirie..peste 10 ani:)
  • Un autoturism nou, mai economic si/sau confortabil pentru concedii, deplasari curente la serviciu sau pentru a-si vizita soacra:)
  • Excursii in destinatii exotice,
  • Etc
          Astfel cei doi isi pot deschide un cont comun, contribuind fiecare cu un anumit procent din venit.
          In cazul de fata, cca 50 ron respectiv 150 ron, acumuland astfel intr-un an min.2.400 lei+dobanda (suficient pentru o excursie in 2) ...sau cca 30.000 in 10 ani. pentru un autoturism sau chiar o garsoniera modesta.Valorile date sunt orientative, in timp veniturile crescand, fiind ajustate cel putin cu rata inflatiei.

           Motivul financiar al economiilor comune este aceela ca-i de preferat sa economisesti lunar, sa primesti dobanda in tot acest timp, sa cauti oferte bune si sa poti profita de ele imediat ce apar, decat sa faci achizitii costisitoare pe credit, sa platesti dobanda si sa fii legat de banca inca mult timp dupa ce bunul achizitionat deja si-a injumatatit valoarea.

           Motivul romantic al economiilor comune este tocmai acela ca dincolo de dragoste, partenerii se vad implicati intr-un efort comun, se sustin unul pe altul, crescandu-si astfel implicarea in relatia de cuplu. De asemenea economiile comune se constituie intr-o plasa de siguranta in cazul caderilor financiare ale oricaruia dintre ei.

            Motivul pragmatic, oricat de cinic ar suna, este acela ca nu de putine ori, dupa o certa, partenerii au renuntat sa plece de acasa sau chiar din relatie, retinuti tocmai de aceasta ancora financiara, a planurilor pe termen lung, avand sentimentul de implicare si responsabilitate.

            Daca si tu esti intr-o relatie de cuplu si locuiti impreuna, am sa te rog sa-mi lasi un comentariu sub acest articol referitor probleme financiare personale intampinate in cuplu sau dimpotriva ce solutii inedite(dar legale si decente) ai gasit la rezolvarea acestora, pentru a invata toti din experinta ta.
            Daca ti-a placut articolul si consideri ca ai prieteni caroara le-ar fi util trimite-le linkul sau mai simplu, dai un SHARE / DISTRIBUIE pe facebook.
            Impreuna putem fi mai buni.

Cu drag,
Madalin George MITRU
mada_clubro@yahoo.co.uk