Camila sau dromaderul?

           Comentariul (a)politic al zilei de 27.04.2012

              Desi nu scriu politica, ideea acestui articol mi-a venit azi, cand in toate mediile nu se vorbea decat de motiunea de cenzura. La ora cand scriu acest articol 15:30 se cunoaste rezultatul: motiunea e acceptata, Guvernul Mihai Razvan Ungureanu picat dupa 2 luni de guvernare.

             Inca de la inceput vreu sa precizez ca sunt apolitic, sau cum bine zicea un bun prieten de-al meu “din afara” politica mea e: “ce mananc, ce beau si cum traiesc (material, spiritual, emotional, etc)

Ce implicare are politica in toate acestea?...un procent mult prea mic pentru importanta care i se acorda.

             Si atunci, pe drept cuvant de ce i se acorda atata importanta?

             Aici consider ca sunt 2 raspunsuri din 2 puncte de vedere diametral opuse:

             Cei implicati direct in politica adica membrii de partid, jucatorii politici fac totul din ratiuni materiale/imagine: incepand de la simpla remunare ca si job de lux pana la ascensiunea pe scara materiala/sociala.

             Cei de pe margine, votantii, prin comentariile lor incrancenate la adresa clasei politice in ansamblu, incerca sa-si justifice insuccesul din viata de zi cu zi: ne-au taiat salariile, ne-au redus pensile, au inchis fabricile, nu ne mai dau case, copii nostri termina faculatati si n-au unde lucra, incurajeaza camataria bancara, maresc impozitele, scumpesc mancarea si benzina,…restul adaugati dvs.

              Si atunci cum as putea eu sa tin partea unui partid sau al altuia, acum in 2012, dupa 22 ani de experiente politice care mai de care mai diverse, in care, de fiecare data, puterea s-a schimbat nu pentru a imbunatati ceva ci pentru ca vroiam sa-I schimbam pe ceilalti cu orice prêt.

              Sa ne aducem aminte:

              In 1990 Iliescu & FSN-ul erau priviti de peste 80% dintre romani ca Mesia. Restul de 20% erau evident Golanii Anarhisti si/sau monarhistiJ

              Dupa 6 ani majoritatea il injura si l-ar fi schimbat cu oricine altcineva: in 1996 venea alt “mesia”: Constantinescu & Alianta DA, formata in jurul PNT-CD.

               Doar 4 ani i-au fost de ajuns ca sa dezamageasca si ei. Si-n 2000 votantii iar au votat cu ciuda: jos taranistii..sa vina altii..iar altii nu erau decat cei de dinainte, adica tot PSDul (fostul FSN).Si-au revenit aceeasi,dar cu alt nume. La presedentie fu ceva mai dificila alegerea intre mult contestatul Iliescu si nationalistul Vadim, care, pe valul de ura pe clasa politica promitea executii in masa pe stadioane si constructia de puscarii noi pentru politicienii vechi:)

               Si-au mai trecut 4 ani, iar barometrul nemultumirii votantilor isi continua cresterea inceputa in 1990. “Altii sa vina” strigau iarasi toti. Dar altii nu mai erau…dar poporul vroia altii….si-au aparut altii: o struto-camila din membrii dezertori din schizma PSD-PD si PNL …si asa a iesit PDL…iar poporul a “avut o noua optiune” in 2004. Si asa a ajuns la putere Basescu & PDL, pe fondul aceleasi dezamagiri generate de “ceilalati”.           

               Si viata isi continua cursul cu aceeasi politicieni preocupati de “politica de partid” si cu aceesi votanti ramasi cu gurile cascate in fata televizorului sa vada ce mai zice ala, ce replica ii mai da celalalt, pentru a avea ce comenta la “o samanta in fata blocului”. Singura schimbare vizibila fiind blazarea: incrancenarile disputelor sau mai redus, votantii constientizand ca, asemeni suporterilor a tine cu o echipa/ partid sau altul, victoria aduce in cel mai bun caz doar o satisfactie psihologica/ mentala, de a fi fost inspirat sa tii cu castigatorul. Initial vroiam sa fac comparatia cu un parior care ghiceste rezultatul, dar acela dincolo de satisfactia rezultatului are o puternica si concreta satisfactia materiala, ceea ce nu-I deloc cazul suporterilor sau fanilor de partid:)

              Revenind in zilele noastre, observam ca oala politica din nou da in clocot si votantii din nou se agita pe langa ea.

              Ati observat ca oamenilor, in general, le place sa-si dea cu parerea? Despre orice dar mai ales despre altii. Si aprope niciodata despre ei. Si ce ocazia poate fi mai buna decat momentul alegerilor…de orice fel. Atunci fiecare om se simte un mic Zeu, ce are impresia ca poate schimba destinul unuia sau al altuia. Al apropelui sau…”esti la mana mea” pare sa-si spuna satisfacut de noua postura, votantul. Si iar are de ales. Nu direct ca in toamna, ci indirect intre ce va purta sau suporta in urmatorii 4 ani: aceesi cocoasa mare a PDL-ului sau doua cocoase mai mici ale PSD + PNL. 

                 Tu ce alegi?

                 Camila sau dromaderul?

Cu drag,

Madalin George MITRU

mada_clubro@yahoo.co.uk