Din toate directiile...este raspunsul ce-mi vine imediat in minte.
Atunci de ce nu suntem cu totii bogati si prosperi?
Pentru ca majoritatea se uita in directia gresita ...si banii trec pe langa ei.
Adica privesc in afara lor,in exteriorul fiintei lor, catre mediul in care traiesc, fiind condusi de influentele mediului social in care se dezvolta,urmandu-i pe ceilalti(parinti,prieteni, vecini) calatorind in turma.Daca s-ar opri pentru o ora,o zi,o luna din goana acestei lumi nebune si retragandu-se intr-un loc linistit, siguri cu constiinta lor…vor primi mai multe raspunsuri (adevarate,reale si concrete) decat de la toti prietenii si mass-media. Raspunsul la acesta intrebare nu ti-l pot da decat tu.Doar tu poti sti de unde-ti vor veni banii.
In rugaciunea din gradina Ghetsimani, Iisus, singur fiind, se roaga Tatalui Nostru: “precum in cer, asa si pe pamant”.Dincolo de interpretarea religioasa, am mai putea descoperi una: Precum in cer,adica sus(in cap,minte, ratiune,imaginatie,dorinte,visuri) asa si pe pamant,adica jos(lumea reala,mediul in care traim si evoluam). Asadar nu mediul exterior este cel care ar trebui sa ne dea directia,ci exact invers:prin actiunile noastre sa influentam mediul intr-un mod pozitiv.Realitatea ce ne inconjoara nu este altceva decat o reflectare a propriului sine.Doar astfel ne vom putea dezvolta personalitatea, vom sti ce vrem,vom fi stapanii destinului nostru si nu niste frunze in vant purtate in toate directiile functiile de capriicile vremii/vremurilor.
Si tot Iisus intr-una din predicile sale spune;” unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta”.Dincolo de interpretarea dogmatica religioasa,pasajul poate fi tradus cat se poate de laic: fa-ti avere acolo unde te cheama inima,unde simti ca ai ceva de spus,unde ai chemare si pasiune.Desigur poti face avere si-n alte domenii,dar cu ce pret; frustrari, stress, senstimentul neimplinirii vocatiei personale…cam scump nu crezi?
De aceea sa-l ascultam pe Iisus si sa privim in inima noastra inainte de toate atunci cand trebuie sa facem o alegere.Cu atat mai mult atunci cand sunt alegerile vietii….precum cariera sau partenerul de viata:)
Dar ce legatura are asta cu intrebarea “de unde ne vin banii?”
Una esentiala,pentru ca de aici pleca modul de gandire a generatii intregi.
Aceasta e cauza problemelor personale/financiare din ultima suta de ani de cand a inceput era industriala si oamenii vor fi trebuit sa-si aleaga o meserie/activitate, din care sa traiasca tot restul vietii.Iar prima inflenta vine evident din mediul familial,care,din pacate, rareori a fost/este atent la abilitatile si aptitudinile copilului/tanarului,la dorintele acestuia, orientandu-l aprope exclusiv spre oportunitatile si tendintele de moment ale mediului(care si ele vom vedea ca se schimba la fiecare generatie, adica cam la 25-30ani)
Astfel, daca erai baiat in anii 1900-1945 cariera militara era de departe cea mai buna alegere.
Mai tarziu,dupa venirea comunistilor la putere 1945-pana prin anii `60-`70, influentati si de mentalitati precum”capul plecat sabia nu-l taie” multi au facut(si inca mai fac) plecaciuni regimului politic devenind activisti de meserie.Tot in acei ani,datorita industrializarii tarii, pana la caderea regimului comunist multi au imbratisat cariere tehnice:de la celebrul sculer-matriter..la inginer TCM. Apoi dupa anii `90 au aparut in trend specializarile economice: management, marketing, contabilitate, iar dupa 2000 cele legate de calculatoare si informatica. Evident si sistemul de invatamant de toate gradele se plia pe aceste trenduri cu scoli militare, ulterior tehnice, apoi economice si de informatica.De ai fi dorit sa faci alteceva in aceste perioade erai privit ca si cum ai incerca sa te pisi impotriva vantului.Adica un idealist, nerealist, razvratit, filfizon…in cel mai bun caz…unul neadaptat, cu capul in nori…ce viseza cai verzi pe pereti.
Dar ce bucurie mai mare poate fi decat sa stii ce vrei si sa-ti urmezi cu pasiune, daruire si entuziam destinul. Dar sunt atat de putini cei ce reusesc asta. Pentru ca e mult mai comod sa te scuzi decat sa-ti asumi propriul destin.Ca parintii/profesorii nu ne inteleg, ca politicienii ne fura, ca patronul nu ne plateste cat am merita(?!?) si cate si mai cate...
Concluzionand, prima directie in care trebuie sa privim daca vrem sa facem bani este sa ne uitam in interiorul fiintei nostre. La abilitatile noastre, hobbiurile,pasiunile si orice altceva ce facem acum cu placere,in stadiul de amator.Apoi sa ne educam si sa devenim profesionisti. Diferenta poate la prima vedere nu-i mare..si amatorul si profesionistul fac aceleasi lucruri, dar esentialul e altceva: amatorul face ceea ce face atunci cand are chef, disponibilitate, placere pe cand profesionistul isi stabileste un program pe care-l respecta riguros, este disciplinat si-n scurt timp efectele se vad si-n portofel. Pentru ca atunci cand faci ceva cu placere, entuziasm si seriozitate, e imposibil sa nu atragi langa tine oameni care sa te aprecieze si sa-ti devina clienti.
Acum, ca am stabilit si clarificat acest aspect putem considera fundatia turnata..fundatie pe care ne putem construi destinul…pana la cer.De acum nici un vis nu mai e imposibil.
“Daca iubesti ceea ce faci, nu trebuie sa muncesti nici macar o zi din viata ta” adica desi vei lucra zilnic pentru visul tau, nu vei resimti oboseala, stress, blazare si rutina ci dinpotriva vei fi insufletit de o energie ce va creste permanent, odata cu realizarile tale.
Dupa ce-am stabilit abilitatile noastre si domeniul in care consideram ca vom avea ceva de spus (inginerie,informatica,psihologie,turism,comert,etc),urmatorul pas este gasirea canalului prin care ne vor veni acesti bani din domeniul in care vom performa. Iar aici n-am sa ma apuc sa reinventez apa calda ci am sa-l citez direct pe un guru al finantelor personale, anume Robert Kiyosaki,care le-a identificat si le-a clasificat in Cadranul banilor,astfel: banii pot veni din 4 directii diferite:ca Angajat, Liber Profesionist, Patron, sau Investitor.
Evident, fiecare categorie,este generate de-o mentalitate proprie, avand avantajele si dezavantajele sale,astfel:
- ANGAJATUL cauta un serviciu sigur, cu un salariu bun, si cat mia multe avantaje conexe:concediu de odihna platit, concedii medicale, zile libere, prime, bonusuri, dar este dispus oricand sa renunte la acestea in favaoarea stabilitatii locului de munca, indiferent ca este paznic sau director al companiei care l-a anagajat. Idealul lui in viata este siguranta pentru care ar renunta si la bani.(vezi reducerile salarilor bugetarilor cu 25%, in urma carora nimeni n-a parasit sistemul; cu siguranta aceeasi acceptare s-ar fi intamplat si la -50%...sper sa nu dau idei:))
- LIBER PROFESIONISTUL este a doua etapa in dezvoltarea profesionala. Aceasta apare de cele mai multe ori la bunii profesionisti in meseria lor, care, dupa ce au acumulat suficienta experienta ca si angajat simt ca pot face lucrurile mai bine dar nu sunt lasati de sistem. Atunci parasesc serviciul si lucreaza pe cont propriu. Sunt perfectionisti,meticulosi, isi cunosc valoarea muncii si tin sa faca lucrurile asa cum stiu ei mai bine.Este specific lucratorilor individuali: mestesugari, meseriasi,avocati, medici. Dezavantajul acestei categorii este dat de iluzia de-a fi propriul tau stapan. Aceasta este doar in teorie, deoarece practic esti 100% din timpul tau la dispozitia clientilor (daca vrei sa-i ai/pastrezi), iar atunci cand tu iei o pauza voita sau nu(concediu, boala, probleme familiale) si veniturile tale intra instantaneu in concediu.
Totusi,in aceste prime doua categorii se incadreaza 95% din populatia planetei. Pentru ca 95% se ingrozesc doar la ideea de a-si asuma riscuri. Realitatea ultimilor ani de criza (2008-2012) ne-a aratat cu totul altceva: ca riscurile maxime sunt chiar in aceste prime 2 categorii. Pentru ca cei ce s-au regasit aici au fost cei mai afectati de criza prin reduceri salariale, concedieri, falimentarea micilor afaceri proprii de subzistenta.
Asadar, sa vedem in continuare alternativele:
- PATRONUL este persoana care are o viziune.Nu este neaparat profesionist intr-un domeniu, de multe ori neavand nici studii de specialitate sau inalte calificari, dar are viziune si vedere de ansamblu, genereaza idei si le implementeaza imediat, cu ajutorul profesionistilor din primele doua cadrane. Stie ca nu are rost sa-si bata capul cu detalii tehnice, economice, legislative/juridice atata timp cat sunt altii care pentru un salariu o pot face mai bine ca el. Scopul lui e sa formeze un sistem care sa functioneze si-n lipsa sa. De aceea, abilitatile lui sunt: vizionar,proactiv, accepta riscul ca parte zilnica a vietii sale, lider, bun organizator si comunicator pentru a-i motiva pe ceilalti sa lucreze pentru el. Dezavantajele acestei categorii sunt date de necesitatea patronului de a se implica in toate departamentele firmei: aprovizionare-furnizori, productie/servicii, transport, desfacere-clienti, contabilitate, personal, service-garantie cel putin in primii ani de dezvoltare a firmei. Evident, in aceste conditii timpul fizic, zilnic este alocat exclusiv activitatilor firmei in defavoarea vietii personale/familiale (sacrificata de cele mai multe ori in totalitate)
- INVESTITORUL este de departe categoria privilegiata. Cei ce activeaza in acesta categorie stiu ca nu trebuie sa muncesca pentru bani deoarece banii muncesc pentru ei. Sunt niste dresori de lei, de euro, dolari sau oricare alta valuta. Au timpul necesar pentru a calatori, pentru a se educa, pentru a sesiza oportunitati si a-si plasa banii lor si/sau ai altora. Desi in aceasta categorie se afla mai putin de 1% din populatia planetei, acesta este categoria spre care toti ar trebui sa tindem sa ne aflam.Pentru ca doar aici se afla oamenii cu adevarat liberi, stapani pe viata si destinul lor. Calitatile ce recomanda un investitor sunt date in primul rand de o autoeducare teoretica si practica(si nu ma refer aici la cea din scoala), cultura generala, depasirea inhibitiilor, limitarilor,a subiectelor tabu si dogmelor de orice natura(religioasa,sociala,sexuala, varsta,etc) deschidere totala spre mediu, apetenta la risc,curiozitate, lucruri ce tin 90% de personalitea si mentalitatea fiecaruia si doar 10% sunt banii de care ai nevoie.De aceea cei nascuti in familii bogate mostenesc aprope genetic mentalitatea abundentei si prosperitatii(cei 1%) pe cand cei nascuti in familii de la medii in jos, in care mentalitatea este data de”curat si sarac” “banii nu cresc in copaci” "daca vrei s-ajungi cineva tre sa mergi la scoala, sa faci o facultate si sa-ti gasesti un serviciu bun” “meseria e bratara de aur” “capul ce se pleaca sabia nu-l taie” “munceste ca nicaieri nu-s cainii cu colaci in coada” “de ce nu vrei sa intri si tu in randul lumii”etc,etc au de luptat in primul rand cu ei insasi pana la lepadarea acestor mentalitati in care au crescut si le-au devenit a doua natura.
De retinut:
- Cand vine vorba de cariera(si nu numai) “gandeste cu mintea,alege cu inima”
- Exista doar 4 moduri de a produce bani: ca ANGAJAT, LIBER PROFESIONIST, PATRON sau INVESTITOR.
- Primele doua categorii sunt cele mai stressante,care-ti consuma cele mai multe resusurse(timp si energie) oferind doar iluzia stabilitatii si relativ putine satisfactii. Dar pentru a capata experienta si a te dezvolta e obligatoriu sa treci prin ele.
- Cu cat vei stationa mai mult in primele doua categorii cu atat mai greu iti va fi sa le parasesti(se va instala zona de confort)
- Tinde in permanenta spre statutul de INVESTITOR, singurul care te face liber.
Despre cum ne sa ne dezvoltam statutul de INVESTITOR, formule concrete de succes si stategii de abordare a acestui domeniu voi posta in urmatoarele articole, informatii utile dar mai ales practice, inspirate din propria-mi experienta antreprenoriala.
Cu drag,
Madalin George MITRU
mada_clubro@yahoo.co.uk
